Un concurent introduce AI și termenele de livrare scad, ofertele pleacă mai rapid pe ușă, întrebările clienților primesc răspuns în câteva minute. Reflexul este atunci să întrebați ce instrument se află în spate. Aceasta este întrebarea greșită. Software-ul poate fi de obicei imitat. Ce nu poate fi imitat este motivul pentru care acel instrument funcționează la acel concurent și poate nu la dumneavoastră: calitatea datelor de bază, măsura în care procesul era deja standardizat înainte de introducerea AI, și disponibilitatea oamenilor din organizație de a avea încredere într-un sistem care preia o parte din munca lor.
Când AI preia munca din spatele unei dimensiuni, nu se schimbă doar viteza, ci și cine poate câștiga pe acea dimensiune. Termenul de livrare a fost mult timp o chestiune de personal: mai mulți oameni la planificare, timp de execuție mai scurt. Odată ce planificarea este realizată în mare parte de un sistem, personalul nu mai este butonul de care se trage. Concurentul cu mai puțin personal poate atunci livra mai repede decât concurentul cu mai mult personal. Asta schimbă ceea ce un client vede ca fiind distinctiv, și schimbă pe ce ar trebui să vă comparați.
Acest tipar apare pe mai multe dimensiuni, mereu cu trei variante: o sarcină pe care AI o preia integral, o sarcină pe care AI o pregătește și pe care un om o evaluează cu un motiv pentru aprobare sau respingere, și o sarcină care rămâne muncă umană pentru că judecata, relația sau contextul nu pot fi automatizate. Care dimensie intră în care categorie diferă în funcție de piață și de companie. Tocmai de aceea un benchmark realizat acum doi ani poate fi depășit pe anumite componente, iar cât de des trebuie refăcută o comparație cu concurenții nu este atunci un termen fix, ci o întrebare care trebuie răspunsă pentru fiecare dimensiune în parte.
Două companii din același sector, de dimensiuni comparabile, pot ajunge în același moment într-un punct complet diferit. Diferența rareori stă în instrument. Ea stă în faptul dacă datele erau deja în ordine, dacă procesul era deja suficient de clar pentru a fi automatizat, și dacă în organizație există oameni care îndrăznesc să respingă rezultatul unui sistem atunci când este necesar. O companie unde dosarele, ofertele și contactul cu clienții sunt înregistrate în același mod de ani de zile poate implementa relativ rapid o aplicație AI pe acest fundament. O companie unde această muncă există încă dispersat, inconsecvent sau doar în mintea oamenilor trebuie mai întâi să o organizeze înainte ca preluarea sarcinii să fie realistă. Această diferență este măsurabilă, nu o presupunere, și explică de ce doi concurenți cu aceeași ambiție au un ritm diferit.
Un benchmark care evaluează pozițiile pe aceste dimensii este util doar dacă se spune sincer pe ce se bazează estimarea. Un scor privind termenul de livrare, bazat pe semnale publice ale clienților și pe ceea ce comunică un concurent însuși, este o indicație, nu un fapt măsurat. Un scor pentru ceva ce nimeni din exterior nu poate observa, cum ar fi marja de eroare internă a unui proces, nu poate fi acordat și, prin urmare, nu este acordat; un scor fără dovezi în spate este o opinie, nu un benchmark. De aceea, la fiecare scor din matricea de dovezi se precizează de unde provine, iar fiecare scor are o pondere care indică gradul de certitudine. Unele semnale sunt puternice, cum ar fi un tipar consecvent în ceea ce arată textele de angajare ale unui concurent despre unde investește. Alte semnale sunt slabe și sunt prezentate ca atare.
Un rezultat, în plus, nu spune nimic dacă dimensiunea pe care se punctează nu este dimensiunea pe care clientul dumneavoastră decide de fapt. De ce clienții văd diferența înaintea dumneavoastră tratează exact acest decalaj: intern se punctează adesea pe ceea ce este măsurabil, nu pe ceea ce contează. Iar un scor bun pe o dimensiune pe care oricum nu veți câștiga niciodată este un scor fără consecințe; cum ponderați o dimensiune pe care nu veți câștiga niciodată determină dacă acea dimensiune ar trebui să rămână în comparație.
Când o schimbare în utilizarea AI devine vizibilă în ceea ce spune fluctuația de personal a unui concurent, acesta este un semnal despre piață, nu un motiv pentru a baza decizii proprii privind personalul pe acest benchmark. Ceea ce face un angajator cu propriul personal ține de cerințele legale proprii și nu intră în ceea ce evaluează această pagină sau această metodă. Aici se raportează doar ce se schimbă vizibil pe piață, în ore și capacitate eliberate, nu cine mai efectuează acea muncă.
Întrebarea ce muncă din propria companie poate fi cu adevărat preluată de AI, independent de ce fac concurenții, primește răspuns pe sarcină cu scanarea de muncă de la FTE TO AI. Pentru comparația cu piața se aplică un prim pas mai simplu: denumiți pe ce credeți că câștigați, și verificați dacă acel avantaj distinctiv chiar există pe baza dovezilor, nu a presupunerilor. Acest lucru se întâmplă în verificarea gratuită a dimensiunilor: indicați pe ce dimensiuni credeți că sunteți în avantaj și vedeți care dintre aceste afirmații pot fi susținute cu dovezi și care se bazează pe presupuneri. Benchmark-ul complet, cu scoruri pentru întregul dumneavoastră grup de referință, este în construcție.